Se astepta de mii de ani pe Terra,
Sa vina peste omul rau si pacatos,
Ceva ce sa-l transforme sa il schimbe
intr-un om nou, desavarsit, frumos.
Cine putea face aceasta grea lucrare?
Care transforma omul cel firesc,
Din fiinta slaba, pacatoasa, muritoare,
intr-un om nou, cu chip ceresc.
Doar Duhul Sfant, venit peste tarana
Ca sa sfarame incapatanarea grea,
Turnat in duhul omului de tina,
Putea sa il ridice din aceasta stare rea.
si a fost trimisa ploaia cea tarzie,
La cincizecine peste ucenici.
Ce i-a schimbat si i-a facut sa-nvie
Puternici i-a facut chiar pe cei mici.
Caci Duhul e puterea data noua,
Putere care te ridica fiind cazut
Care despica orice zid in doua
si-ti da curaj, sa treci ce-i de trecut!
E cel ce pune pasiune pentru Tatal,
Sa arzi de dorul Lui, constant, mereu,
Nu o slujire seaca, rece, goala
Ci te aprinde pentru Dumnezeu!
Candela-ti este plina-n orice vreme
si arde sub puterea cea de sus,
O pasiune aprinsa creste-n tine
Un dor, sa te asemeni cu Isus!
Un dor ce nimeni nu-l mai poate stinge
El umple golul-ntreg din sufletu-ti pribeag
iti da putere, ispita a invinge
Nimic in lume nu-ti mai e ca El de drag!
Acesta este Duhul Sfant trimis de Tatal
S-ajute omul slab, teluric, pacatos
S-a se ridice prin credinta spre-alte sfere
Sa creasca-ntr-u asemanarea lui Hristos!
Autor: Greta Andreica