Trecut-au zilele copilariei
Cu veselia lor zburdalnica
Prin bucuria lor sagalnica,
De dimineata-n zorii zilei
Pana seara-n ceasul cinei.
Cand glasul mamei striga
Cu vocea-i asa frumoasa
Sa venim in graba acasa,
in cor ziceam pe loc un da!
– indata mama, vom pleca!
Cat de frumos ne adunam
in jurul mesei, sa cinam
Din hrana sa ne-nfruptam!
Caci obositi si franti eram
Dup-al zilei lung – bairam.
Trecut-au zilele copilariei!
si au ramas doar amintiri
Ce le privim ca suveniri,
Prin revederea nostalgiei
Catre alti zori, ai vesniciei.
O vesnicie prea frumoasa
Ce n-o cunoaste despartiri
Ci numai scumpe intregiri,
Cu cei dragi a sta la masa
Pentru vecie intorsi acasa.
Autor: Flavius Laurian Duverna