Manuale de utilizare | Comunicate De Presa | Parteneri
Teatrul Tandarica al Teatrului Contemporan de Animatie

Fata Babei Si Fata Mosului



DISTRIBUITI Distribuiti pe Facebook, Google+ si Twitter
3352 afisari Afisarile articolului
Fata babei si fata mosului 2015
Link-uri sponsorizate

Erau odat? un mo?neag ?i-o bab?, ?i mo?neagul avea o fat?, ?i baba tot o fat?. Fata babei era slut?, lene??, artagoasa ?i rea la inim?, dar, pentru c? era fata mamei, se alinta cum s-alint? cioara in la?, l?sând tot greul pe fata mo?ului. Fata mo?neagului îns? era frumoas?, harnic?, ascult?toare, blanda ?i bun? la inim?. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune ?i frumoase. Dar aceast? fat? bun? era horopsit? ?i de sora cea de scoar??, ?i de mama cea vitreg?, noroc de la Dumnezeu c? era o fat? robace ?i r?bd?toare, c?ci altfel ar fi fost vai ?i amar de pielea ei.

Fata mo?neagului la deal, fata mo?neagului la vale, ea dup? g?teje prin p?dure, ea cu t?buie?ul în spate la moar?, ea, în sfâr?it, în toate p?r?ile dup? treab?. Cât era ziulica de mare, nu-?i mai oprea picioarele, dintr-o parte venea ?i-n alta parte se ducea. ?-apoi baba ?i cu odorul de fiic?-sa tot cârtitoare ?i nemul?umitoare erau. Pentru bab?, fata mo?neagului era piatr? de moar? în cas?, iar fata ei - busuioc de pus la icoane.

Când se duceau amândou? fetele în sat la ?ez?toare seara, fata mo?neagului nu se încurca, ci torcea câte-un ciur plin de fuse, iar fata babei îndruga ?i ea cu mare greu câte-un fus, ?-apoi, când veneau amândou? fetele acas? noaptea târziu, fata babei s?rea iute peste pârlaz ?i zicea fetei mo?neagului s?-i dea ciurul cu fusele, ca s?-l ?ie pân? va s?ri ?i ea. Atunci fata babei, viclean? cum era, lua ciurul ?i fuga în cas? la bab? ?i la mo?neag, spunând c? ea a tors acele fuse. În zadar fata mo?neagului spunea în urm? c? acela este lucrul mâinilor sale, c?ci îndat? o apucau de obraz baba ?i cu fiic?-sa ?i trebuia numaidecât s? r?mâie pe-a lor. Când veneau duminica ?i s?rb?torile, fata babei era împopo?at? ?i netezit? pe cap, de parc-o linseser? vi?eii. Nu era joc, nu era clac? în sat la care s? nu se duc? fata babei, iar fata mo?neagului era oprit? cu asprime de la toate aceste. ?-apoi, când venea mo?neagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umbl? meli?a, c? fata mosului nu ascult?, c?-i u?ernic?, c?-i lene??, c?-i soi r?u... c?-i laie, c?-i b?laie, ?i c? s-o alunge de la cas?, s-o trimit? la slujb? unde o ?ti, c? nu-i de chip s-o mai ?ie, pentru c? poate s? înn?r?veasc? rau ?i pe fata ei.

Mo?neagul, fiind un gur?-casc?, sau cum a-ti vrea s? ii zice?i, se uita în coarnele ei, ?i ce-i spunea ea sfânt era pentru el. Din inim?, bietul mo?neag poate ca ar fi mai zis câte ceva, dar acum apucase a cânta g?ina la casa lui, ?i cuco?ul nu mai avea nici o trecere, ?-apoi, ia s?-l fi pus p?catul s? se întreac? cu dedeochiul, c?ci baba ?i cu fiic?-sa îl umplea de bogdaproste.
Într-una din zile, mo?neagul, fiind foarte am?rât de câte-i spunea baba, chem? fata ?i-i zise:
- Draga tatei, iaca ce-mi tot spune baba de tine: c? n-o ascul?i, c? e?ti rea de gur? ?i înn?r?vit? ?i c? nu este de chip s? mai stai la casa mea, de-aceea du-te ?i tu încotro te-a îndruma Dumnezeu, ca s? nu se mai fac? atâta gâlceav? la casa asta, din pricina ta. Dar te sf?tuiesc, ca un tat? ce-?i sunt, c?, ori?iunde te-i duce, s? fii supus?, blajin? ?i harnic?, c?ci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o, c-a mai fost ?i mila p?rinteasc? la mijloc!... dar printre str?ini, Dumnezeu ?tie peste ce soi de s?mân?? de oameni ai da, ?i nu ?i-or putea r?bda câte ?i-am r?bdat noi.

Atunci sarmana fat?, v?zând c? baba ?i cu fiic?-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, s?rut? mâna tat?-s?u ?i, cu lacrimi în ochi, porne?te în toat? lumea, dep?rtându-se de casa p?rinteasc? f?r? nici o n?dejde de întoarcere! ?i merse ea cât merse pe-un drum, pân? ce, din întâmplare, îi ie?i înainte o c??elu??, bolnav?  ?i slab? de-i num?rai coastele, ?i cum v?zu pe fat?, îi zise:
- Fat? frumoas? ?i harnic?, fie-?i mil? te rog de mine ?i m? grije?te, c? ?i-oi prinde ?i eu bine vreodat?!
Atunci fetei mosului i se f?cu mil? ?i, luând c??elu?a, o sp?l? ?i-o griji foarte bine. Apoi o l?s? acolo ?i-?i c?ut? mai departe de drum, mul?umit? fiind în suflet c? a putut s?vâr?i o fapt? bun?.

Nu merse ea tocmai mult, ?i numai iaca ce vede un p?r frumos ?i înflorit, dar plin de omizi. P?rul, cum o vede pe fat?, zice:
- Fat? frumoas? ?i harnic?, te rog grije?te-m? ?i cur???-m? de omizi, c? ?i-oi prinde ?i eu bine vrodat?!
Fata, harnic? cum era, cur??? p?rul de usc?turi ?i de omizi cu mare îngrijire ?i apoi se tot duce înainte s?-?i caute st?pân.

?i, mergând ea mai departe, numai iata ce vede o fântân? mâlit? ?i p?r?sit?. Fântâna atunci zice:
- Fat? frumoas? ?i harnic?, te rog îngrije?te-m?, c? ?i-oi prinde ?i eu bine vrodat?!
Fata curata fântâna ?i-o grije?te foarte bine, apoi o las? ?i-?i caut? de drum.

?i, tot mergând mai departe, numai iaca ce d? de-un cuptor nelipit ?i mai-mai s? se naruiasca. Cuptorul, cum vede pe fat?, zice:
- Fat? frumoas? ?i harnic?, te rog lipe?te-m? ?i grije?te-m?, c? poate ?i-oi prinde ?i eu bine vrodat?!
Fata, care ?tia c? de f?cut treab? nu cade coada nim?nui, î?i suflec? repede mânecile, c?lc? lut ?i lipi cuptorul, îl humui ?i-l griji, de-?i era mai mare dragul s?-l prive?ti! Apoi î?i sp?l? frumu?el mâinile si picioarele de lut ?i porni iar??i la drum.

?i mergând ea acum ?i zi ?i noapte, nu ?tiu ce f?cu, c? se r?t?ci, cu toate aceste, nu ?i-a pierdut n?dejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte pân? ce, într-una din zile, dis-diminea??, trecând printr-un codru întunecos, d? de-o poian? foarte frumoas?, ?i în poian? vede o c?su?? umbrit? de ni?te lozii pletoase, ?i când se apropie de acea cas?, numai iaca o bab? întâmpin? pe fat? cu blânde?e ?i-i zice:
- Da' ce cau?i prin aceste locuri, copil?, ?i cine e?ti?
- Cine s? fiu, m?tu??? Ia, sunt o fat? s?rac?, f?r? mam? ?i f?r? tat?, pot zice, numai Cel-de-sus ?tie câte-am tras de când mama care m-a f?cut si a pus mâinile pe piept! St?pân caut ?i, necunoscând pe nimeni ?i umblând din loc în loc, m-am r?t?cit. Dumnezeu îns? m-a indrumat de-am nimerit la casa dumitale ?i te rog s?-mi dai s?l??luire.
- S?rman? fat?! zise b?trâna. Cu adev?rat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine ?i te-a sc?pat de primejdii. Eu sunt sfânta Duminic?, sluje?te la mine ast?zi ?i fii încredin?at? c? mâine n-ai s? ie?i cu mâinile goale din casa mea.
- Bine, m?icu??, dar nu ?tiu ce treburi am s? fac.
- Ia, s?-mi iei copila?ii, care dorm acum, ?i s?-i hr?ne?ti, apoi s?-mi faci bucate, ?i, când m-oi întoarce eu de la biseric?, s? le g?sesc nici reci, nici fierbin?i, ci cum îs mai bune de mâncat.

?i, cum zice, b?trâna porne?te la biseric?, iar? fata suflec? mânecile ?i s-apuc? de treab?. Întâi ?i-ntâi face l?utoare, apoi iese afar? ?i începe a striga:
- Copii, copii, copii! Veni?i la mama s? v? l?ie! ?i când se uit? fata, ce s? vad?? Ograda se umpluse ?i p?durea fog?ia de-o mul?ime de balauri ?i de tot soiul de jivine mici ?i mari! Îns?, tare în credin?? ?i cu n?dejdea la Bunul Dumnezeu, fata nu se sperie, ci le lua pe câte una ?i le îngrije?te cât nu se poate mai bine. Apoi s-apuc? de f?cut bucate, ?i când a venit sfânta Duminic? de la biseric? ?i a v?zut copiii l?u?i frumos ?i toate trebile bine f?cute, s-a umplut de bucurie, ?i dup? ce-a ?ezut la mas?, a zis fetei s? se suie în pod ?i s?-?i aleag? de-acolo o lad?, care-a vrea ea, ?i s? ?i-o ia ca simbrie, dar s? n-o deschid? pân-acas?, la tat?-s?u. Fata se suie în pod ?i vede acolo o mul?ime de l?zi: unele mai vechi ?i mai urâte, altele mai noi ?i mai frumoase. Ea, îns?, nefiind o fire lacom?, isi alege pe cea mai veche ?i mai urât? dintre toate. ?i când se d? cu dânsa jos, sfânta Duminic? cam încre?e?te din sprâncene, dar n-are încotro. Ci binecuvânteaz? pe fat?, care î?i ia lada în spate ?i se întoarce spre casa p?rinteasc? cu bucurie, tot pe drumul pe care venise.

Când, pe drum, iaca cuptorul grijit de dânsa era plin de pl?cinte crescute ?i rumenite... ?i m?nânc? fata la pl?cinte, ?i m?nânc?, pana se satura bine, apoi î?i mai ia câteva la drum ?i porne?te.
Când, mai încolo, numai iata ca fântâna ingrijit? de dânsa era plin? pân?-n gur? cu ap? limpede cum îi lacrima, dulce ?i rece cum îi ghea?a. ?i pe colacul fântânii erau dou? pahare de argint, cu care a b?ut la ap? pân? s-a r?corit. Apoi a luat paharele cu sine ?i a pornit înainte.
?i mergând mai departe, iata ca p?rul ingrijit de dânsa era înc?rcat tot de pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau, ?i dulci ca mierea. P?rul, v?zând pe fat?, ?i-a plecat crengile-n jos, ?i ea a mâncat la pere ?i ?i-a luat la drum câte i-au trebuit.
De-acolo mergând mai departe, iata ca se întâlne?te ?i cu c??elu?a, care acum era voinic? ?i frumoas?, iar? la gât purta o salb? frumoasa de galbeni pe care a dat-o fetei, ca mul?umire pentru c? a c?utat-o la boal?. ?i de aici, fata, tot mergând înainte, a ajuns acas? la tat?-s?u.

Mo?neagul, când a v?zut-o, i s-au umplut ochii de lacrimi ?i inima de bucurie. Fata atunci scoate salba ?i paharele cele de argint ?i le d? t?tâne-s?u, apoi deschizând lada împreun?, nenum?rate herghelii de cai, cirezi de vite ?i turme de oi ies din ea, încât mo?neagul pe loc a întinerit, v?zând atâtea bog??ii! Iar? baba a r?mas op?rit? ?i nu ?tia ce s? fac? de ciud?. Fata babei atunci ?i-a luat inima-n din?i ?i a zis:
- Lasa, mam?, c? nu-i pr?dat? lumea de bog??ii, m? duc s?-?i aduc eu ?i mai multe de atat.

?i cum zice, porne?te cu ciud?, tr?snind ?i plesnind. Merge ?i ea cât merge, tot pe acest drum, pe unde fusese fata mo?neagului, se întâlne?te ?i ea cu c??elu?a cea slab? ?i bolnav?, d? ?i ea de p?rul cel ticsit de omide, de fântâna cea mâlit? ?i seac? ?i p?r?sit?, de cuptorul cel nelipit ?i aproape s? se risipeasc?, dar când o roag? ?i c??elu?a, ?i p?rul, ?i fântâna, ?i cuptorul ca s? îngrijeasc? de dânsele, ea le r?spundea cu ciud? ?i în b?taie de joc:
- Da' cum nu!? c? nu mi-oi fe?teli eu mânu?ele t?tucu?ei ?i a muicu?ei! Multe slugi a?i avut ca mine?
Atunci, cu toatele, ?tiind c? mai u?or ar putea c?p?ta cineva lapte de la o vac? stearp? decât s? te îndatoreasc? o fat? alintat? ?i lene??, au l?sat-o s?-?i urmeze drumul în pace ?i n-au mai cerut de la dânsa nici un ajutor.

?i mergând ea tot înainte, a ajuns apoi ?i ea la sfânta Duminic?, dar ?i aici s-a purtat tot ursuz, cu obr?znicie, alintata ?i proste?te. În loc s? fac? bucatele bune ?i potrivite ?i s? l?ie copiii sfintei Duminici cum i-a l?ut fata mo?neagului de bine, ea i-a op?rit pe to?i, de ?ipau ?i fugeau nebuni de usturime ?i de durere. Apoi bucatele le-a f?cut afumate, arse ?i sleite, de nu mai era chip s? le poat? lua cineva în gur?... ?i când a venit sfânta Duminic? de la biseric?, ?i-a pus mâinile in cap de ceea ce-a g?sit acas?. Dar sfânta Dumin

Vezi Galeria Foto

Fata babei si fata mosneagului 2015 Bucuresti

Sunt o fata frumusica 2015 Bucuresti

Determinarea sexului copiilor  Baiat sau fata  2015 Bucuresti

Link-uri sponsorizate



Subiecte pe aceeasi tema din Povesti pentru copii

Gasca de aur


Poveste Gasca de Aur - de Fratii GrimmA fost odata un om si omul asta avea trei feciori. Pe cel mai mic dintre ei il poreclisera Prostila si-l luau in ras si-l umpleau de ocari ori de cate ori aveau prilejul. Intr-o buna zi, cel mai mare dintre ...

Casuta din padure


Povestea Casuta din padure - de Fratii GrimmA fost odata un taietor de lemne tare nevoias, si taietorul asta traia cu nevasta si cele trei fetite ale lor intr-un bordei, la marginea unui codru unde arareori calca picior de om. Si intr-o ...

Muzicantii din Bremen


A fost odata un om si omul asta avea un magar, care de ani si ani tot carase la moara saci cu graunte. Dar de la un timp bietului dobitoc i se imputinasera puterile si nu mai ...

Calimara cu cerneala


de Madeleine DavidzonMa aflam la masa mea de scris, dar povastirea la care lucram, nu vroia sa se lege cu nici-un chip. Fiecare pagina care mi se parea finisata, dupa ce o reciteam, o aruncam la gunoi. Cosul era plin cu astfel de cocoloase, in ...

Bobocul de rata cel urat


de Hans Christian AndersenCe frumos era la tara! Era in mijlocul verii; graul isi legana spicele-i galbene, ovazul era inca verde, si prin livezi fanul era asezat in capite mirositoare; barza se plimba de colo-colo cu lungile-i picioare rosii, vorbind in ...

Praslea cel voinic si merele de aur de Petre Ispirescu


A fost odata ca niciodata... Era odata un imparat puternic si mare si avea pe langa palaturile sale o gradina frumoasa, bogata de flori si mestesugita nevoie mare! Asa gradina nu se mai vazuse pana atunci, p-acolo. in fundul gradinei avea si un mar care facea mere de aur si, de cand il avea el, nu ...

Capra cu trei iezi de Ion Creanga


Era odata o capra care avea trei iezi. Iedul cel mare si cu cel mijlociu dau prin bat de obraznici ce erau; iara cel mic era harnic si cuminte. Vorba ceea : Sunt cinci degete la o mana si nu samana toate unul cu altul. Intr-o zi, capra cheama iezii de pe-afara si le zice : - Dragii ...

Zana zorilor


A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti.A fost odată un împărat, - un împărat mare şi puternic; împărăţia lui era atât de mare, încât nici nu se ştia unde se începe şi unde se sfârşeşte.Unii ziceau că ar ...

Pacala in satul lui


I se urâse şi lui Pacală să tot umble răzleţ; prin lume, aşa fără de nici o treabă, numai ca să încurce trebile altora şi să râdă de prostia oamenilor. Se hotărî dar să se facă şi el om aşezat ca toţ;i oamenii de treabă, să-şi întemeieze casa ...

Bursierul


Din maidanele, vara impodobite cu flori si iarna cu zapada, de la umbra castanilor verzi si stufosi, unde se adunau batranii cu snoavele lor, de la vatra cu jeratic clipind ca niste ochi de aur, in jurul careia se prigoreau bunele mele surori, din atatea cantece, si ...

Micul Print de Antoine de Saint Exupery


Capitolul IOdata, pe vremea cand aveam eu 6 ani, am dat peste o poza minunata, intr-o carte despre padurile virgine, numita "Intamplari traite". Infatisa un sarpe boa, care inghitea o fiara salbatica. Iata copia acelui desen.In cartea, aceea se spunea: "Serpii boa isi inghit ...

Cele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat


A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se; de cand se potcovea ...

Povestea lui HarapAlb


Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; şi ...

Intalnire cu Lizuca


Intalnire cu Lizuca Era vara! Luasem vacanta .Nerabdatoare, am deschis cartile de la premiera. Am vrut sa citesc ,,Dumbrava Minunata'', dar am adormit. Se facea ca eram ...

Bunicul


Se scutura din salcami o ploaie de miresme. Bunicul sta pe prispa. Se gandeste. La ce se gandeste? La nimic. Innumara florile care cad. Se uita-n fundul gradinii. Se scarpina-n cap. Iar innumara florile scuturate de adiere. Pletele lui ...

Printesa bob de mazare


A fost odata ca niciodata un tanar print, care s-a intors acasa dupa o lunga calatorie prin intreaga imparatie. Era in cautarea unei printese pe care voia s-o ceara in casatorie. Calatoria a fost foarte lunga, dar nici una dintre printese ...

Masuta fermecata


A fost odata ca niciodata un taran sarac care avea trei fii. Erau saraci lipiti pamantului si abia isi mai duceau traiul de azi pe maine. Asa ca, intr-o buna zi, cei trei baieti sa hotarara sa invete o meserie si plecara in lume sa-si ...

Mica Sirena


Departe, departe in largul marii, apa-i albastra ca floarea albastrelelor, limpede ca cel mai curat cristal, si asa de adanca, incat niciodata vreo ancora nu i-a dat de fund, si ar trebui sa pui nenumarate turnuri de biserici unele peste ...

Canuta om sucit


A fost odată un om care toată viaţa lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit. Mă-sii i-a abătut să nască tocmai despre ziuă la lăsata secului de postu mare, când se pornise o zloată grozavă. Paştele în anul acela ...

Motanul incaltat


Un morar lasase o mostenire destul de modesta celor trei feciori ai sai: o moara un asin si un motan. Imparteala se facu de indata. Celui mai mare i se cuvenea moara, celui de-al doilea, asinul, iar celui mai tanar nu-i ramase decat motanul.Mezinul ...

Florita din codru


A fost ce-a fost, daca n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. In mijlocul codrilor, langa drumul cel mare, langa drumul cel de tara pe unde umbla si trece imparatul cu voinicii sai, era odinioara o crasma. La crasma aceea era o crasmarita; ...

Prostia omenesca


A fost odata, cand a fost, ca, daca n-ar fi fost, nu s-ar povesti.Noi nu suntem de pe cand povestile, ci suntem mai dincoace cu vro doua-trei zile, de pe cand se potcovea purecele cu nouazeci si noua de oca de fer la un picior si ...

Pasarea maiastra


A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de ...

Povestea fulgului de zapada


Era odata, demult, tare demult, o fetita care se numea Roua. Roua se nascuse in casa ...

Ali baba si cei 40 de hoti


Traia odata in Persia, in vremuri de demult, un om pe nume Ali Baba. Era taietor de lemne si isi castiga tare greu painea zilnica din vanzarea ...

Aladin si lampa fermecata


Traia odata in tara sultanului un baiat pe nume Aladin. El era tare sarac si-si petrecea ...

Secretul lui Mos Craciun


...

Punguta cu doi bani


...

Broasca testoasa cea fermecata


A fost odata ca niciodata; ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de cand facea plopsorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se; de cand se potcovea ...

Gargaunele si Capcaunul


A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti. La poalele unui munte era un sat, in care oamenii traiau foarte fericiti. Pana intr-o zi, cand in varful muntelui s-a stabilit un capcaun. Si acest capcaun cobora in fiecare zi in sat si lua cate un copil pe care ...

Fata babei si fata mosneagului


Erau odată un moşneag şi-o babă, şi moşneagul avea o fată, şi baba tot o fată. Fata babei era slută, leneşă, artagoasa şi rea la inimă, dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara in laţ, lăsând tot ...

Frumoasa si Bestia


Un negustor foarte bogat, tata a trei baieti si trei fete, dintre care doua orgolioase si ingamfate, iar a treia foarte frumoasa, pe cat de frumoasa pe atat de inteleapta, pierdu ...

Degetica


Era odata o biata femeie saraca, traia singura si grozav dorea sa aiba un copil pe langa dansa, care sa-i fie sprijin la batranete. Se duse intr-o zi in padure, acolo intalni ...

Alba ca Zapada si cei 7 pitici


Intr-o zi de iarna, o regina frumoasa si inteleapta, care statea la fereastra si ...

La cirese


Odata, vara, pe-aproape de Mosi, ma furisez din casa si ma duc, ziua miaza-mare, la mos Vasile, fratele tatei cel mai mare, sa fur niste cirese; ...

Greuceanu


A fost odată ca niciodată; că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti; de când făcea plopşorul pere şi răchita micşunele; de când se băteau urşii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrăţindu-se; ...

Zana Muntilor


A fost odata un imparat foarte viteaz; toate imparatiile de prinprejurul imparatiei sale ii cerea sfaturi: atat era de drept si intelept. Cand se isca sfada intre dansii si, cum zicea el, asa se si facea, fiindca era judecator drept si ...

Spaima Zmeilor


A fost odata ce-a fost; a fost un om si-o femeie, barbat si muiere, oameni de treaba, el bun si ea cuminte, incat li se dusese vestea ca traiesc bine si toti se bucurau cand ...

Povestea unui om lenes


Cica era odata intr-un sat un om grozav de lenes; de lenes ce era, nici imbucatura din gura nu si-o mesteca. Si satul vazand ca acest om nu se da la munca nici in ruptul capului, hotari sa-l spanzure pentru a nu mai da pilda de lenevie si altora. Si asa se aleg vreo doi ...

Pestisorul de Aur


A fost o data ca niciodata un pescar batran, care locuia impreuna cu sotia sa in apropierea tarmului unei mari indepartate. Bordeiul lor era neingrijit si darapanat, iar batranul, slabit de povara anilor, abia isi mai ducea zilele. Nu ...

Pazitoarea de gaste


Trăia odată, demult de tot, o mătuşică bătrână-bătrână care-şi ducea traiul tocmai în creierii munţilor, într-un loc necălcat de picior omenesc. Ş-avea ea un bordei şi un cârd de gâşte, iar locul acela pustiu în ...

Povestea porcului


Cică erau odată o babă şi un moşneag: moşneagul de-o sută de ani, şi baba de nouăzeci; şi amândoi bătrânii aceştia erau albi ca iarna şi posomorâţi ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. Şi, Doamne! tare ...

Cenusareasa


A fost odata un om bogat, care si-a luat ca nevasta de-a doua o ...

Punguta cu doi bani


...

Hansel si Gretel


Poveste Hansel si Gretel - de Fratii GrimmA fost odata ca niciodata un taietor de lemne tare nevoias si omul asta isi avea cascioara la marginea ...

Cum la pacalit Broscuta pe Leu


A fost odata un Leu care domnea peste o padure mare. Leul ...

Frumoasa din padurea adormita


A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, un imparat si o imparateasa. Intr-o buna zi, imparateasa nascu o fetita atat de frumoasa ca imparatul nu-si mai incapea in piele de bucurie.In bucuria lui, imparatul dadu o ...

Alba ca Zapada


Intr-o zi de iarna, o regina frumoasa si inteleapta, care statea la fereastra si broda, se intepa cu acul, iar cateva picaturi de sange inrosira zapada de pe pervazul ferestrei.<< Ah, ...

Povestea porcului


Cica erau odata o baba si un mosneag: mosneagul de-o suta de ani, si baba de nouazeci; si amandoi batranii acestia erau albi ca iarna si posomorati ca vremea cea rea din pricina ca nu aveau copii. Si, Doamne! tare mai erau doriti sa aiba ...

Fat Frumos Din Lacrima


In vremea veche, pe cand oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decat in germenii viitorului, pe cand Dumnezeu calca inca cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pamantului, in vremea veche traia un imparat intunecat si ganditor ca miaza-noaptea si avea o imparateasa tanara si zambitoare ca miezul ...
Cautari frecvente similare temei articolului Fata babei si fata mosului::
fata babei si fata mosului poiezii fata babei si fata mosului fata babei si fata mosneaguluipovestea fata babei si fata mosneagului
foto cu fata babii si fata mosuluinume de fatacum aflam ca sa fie fatasunt o fata frumusika
Ai citit:

Postat in Povesti pentru copii pe 2009-10-17
Tag
Ne gasesti pe:
CopiiSiMamici.ro Google+CopiiSiMamici.ro RSS CopiiSiMamici.ro pe Facebook
CopiiSiMamici.ro pe Twitter
Sarcina pe saptamani
Galerii Foto
Analize sarcina
Diversificarea alimentatiei
Citate
Teme abordate
Copii
Mame
Sarcina
Nastere
Educatie
Dictionar
Dictionar De Vise
Alte informatii:
CONTACT si PUBLICITATE pe site
Despre Noi
Informatii Cookies
Iti mai oferim:
Coloreaza Online
Planse de Colorat
Videoclipuri
Calculator Sarcina
Calculator Culoarea Ochilor Bebelusului
Calculator Calorii
Calculator: Baietel sau Fetita
Calculator Varsta
Emoticoane Facebook
Evenimente
Copyright © 2009 - 2015 SC STILART SOFTWARE SRL - Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site se pedepseste conform legilor in vigoare