Manuale de utilizare | Comunicate De Presa | Parteneri
Link-uri Sponsorizate

Categorii

Despre Copii


Mamici


Educatie


Diversificarea alimentatiei la bebelusi


Cantece pentru copii


Proverbe pentru copii


Poezii pentru copii


Ghicitori pentru copii


Calculator ovulatie


Mamici in pas cu moda


Cariera mamici


Sarcina


Nasterea


Vacanta cu familia


Despre parinti


Despre sarcina


Alimentatia in timpul sarcinii


Analizele si ecografiile in timpul sarcinii


Sarcina pe saptamani


Pierderea sarcinii


Sanatatea gravidei in timpul sarcinii


Nasterea pe cale naturala


Nasterea prin cezariana


Travaliul si stadiile travaliului


Recuperarea mamicii dupa cezariana


Gripa tusea sau raceala la copii


Boli digestive copii


Malformatii congenitale si boli genetice


Probleme stomatologice copii si mamici


Boli contagioase


Boli


Alimentatie copii


Dezvoltarea copiilor


Alaptarea


Nume baieti


Nume fete


Nume gemeni


Jocuri si jucarii pentru copii


Copii Disparuti


Copilul meu este cel mai frumos


Evenimente Copii


Planse de colorat pentru copii


Sanatate Mamici


Mamicile Vor Sa Stie


Frumusete Mamici


Aperitive


Bauturi Alcoolice


Bauturi fara alcool


Borsuri


Supe


Ciorbe


Conserve


Muraturi


Dulciuri


Friptura


Retete cu carne


Retete cu legume


Retete cu peste


Paste


Panificatie


Patiserie


Salate


Sosuri


Garnituri


Retete de post


Diete


Povesti pentru copii


Fabule


Rugaciuni pentru copii


Logopedie


Dislalia


Disartria


Rinolalia


Tahilalia


Bradilalia


Aftongia


Dislexia


Alexia


Alalia


Disgrafia


Agrafia


Afazia


Balbaiala


Mutism Electiv


Logonevroza


Retard Verbal


Felicitari


Scoala


In Clasa 1


In Clasa 2


In Clasa 3


In Clasa 4


In Clasa 5


In Clasa 6


In Clasa 7


In Clasa 8


In Clasa 9


In Clasa 10


In Clasa 11


In Clasa 12


Proverbe despre Iubire


Proverbe despre Intelepciune


Proverbe despre Timp


Proverbe despre Carte


Proverbe despre Adevar


Proverbe despre Minciuna


Proverbe despre Dreptate


Colinde De Craciun


Cantece de Primavara


Cantece de Vara


Cantece de Toamna


Cantece de Iarna


Cantece cu Animale


Cantece de Leagan


Cantece pentru Mama


Cantece de 1 Iunie Ziua Copilului


Cantece in Engleza


Cantece in Franceza


Cantece in Italiana


Cantece in Spaniola


Cantece in Germana


Cantece de Paste


Poezii de Craciun


Poezii de Paste


Poezii de Scoala


Poezii despre Carte


Poezii de Primavara


Poezii de Vara


Poezii de Toamna


Poezii de Iarna


Poezii de 1 Iunie Ziua Copilului


Poezii pentru Mama


Poezii de Gradinita


Poezii in Engleza


Poezii in Franceza


Poezii in Spaniola


Poezii in Italiana


Poezii in Germana


Cantece de Scoala


Cantece de Gradinita


Cantece Diverse


Poezii pentru Bunici


Poezii Diverse


Proverbe diverse


Proverbe despre Copii


Retete cu Fructe


Retete pentru Copii


Vedete Mamici


Gradinite Si Crese


Gradinite Din Bucuresti Ilfov


Gradinite Din Arges


Gradinite Din Bacau


Gradinite Din Ialomita


Gradinite Din Calarasi


Gradinite Din Bihor


Gradinite Din Brasov


Gradinite Din Maramures


Gradinite Din Suceava


Gradinite Din Vrancea


Gradinite Din Valcea


Gradinite Din Satu Mare


Gradinite Din Salaj


Gradinite Din Bistrita Nasaud


Gradinite Din Cluj


Gradinite Din Dolj


Gradinite Din Gorj


Gradinite Din Olt


Gradinite Din Mehedinti


Gradinite Din Caras Severin


Gradinite Din Teleorman


Gradinite Din Timis


Gradinite Din Hunedoara


Gradinite Din Arad


Gradinite Din Alba


Gradinite Din Covasna


Gradinite Din Constanta


Gradinite Din Dambovita


Gradinite Din Buzau


Gradinite Din Mures


Gradinite Din Harghita


Gradinite Din Sibiu


Gradinite Din Vaslui


Gradinite Din Braila


Gradinite Din Galati


Gradinite Din Botosani


Gradinite Din Iasi


Gradinite Din Neamt


Gradinite Din Tulcea


Gradinite Din Prahova


Gradinite Din Giurgiu


Gradinite din Sectorul 1


Gradinite din Sectorul 2


Gradinite din Sectorul 3


Gradinite din Sectorul 4


Gradinite din Sectorul 5


Gradinite din Sectorul 6


Parenting


Autism


Maternitati


Cabinete ginecologie


Centre de fertilizare in vitro


Cabinete de planning familial


Banci celule stem


Gradinite din Ilfov


Turism - Galerie Foto


Orasul Copiilor


Comunicate de presa


Mesaje de Paste


Proverbe despre prietenie


Ghicitori in engleza


Copii Haiosi


Din Lume


Sanatate


Comparatii si ghiduri


Feng Shui


Cantec pentru Tisha - MiniArtShow by Ioana Ginghina

Pupaza Din Tei

2282 afisari
Articolul Anterior: Ora-i de plecat la scoala
Articolul Urmator: Virilismul
Link-uri sponsorizate
Pupaza din tei 2015
Ma trezeste mama intr-o dimineata din somn, cu vai-nevoie, zicandu-mi: Scoala, duglisule, inainte de rasaritul soarelui; iar vrei sa te pupe cucul armenesc si sa te spurce, ca sa nu-ti mearga bine toata ziua?... Caci asa ne amagea mama cu o pupaza care-si facea cuib, de multi ani, intr-un tei foarte batran si scorburos, pe coasta dealului, la mos Andrei, fratele tatei cel mai mic.

Si numai ce-o auzeai vara: Pu-pu-pup! Pu-pu-pup! dis-dimineata, in toate zilele, de vuia satul. Si cum ma scol, indata ma si trimite mama cu demancare in tarina, la niste lingurari ce-i aveam tocmiti prasitori, tocmai in Valea-Seaca, aproape de Topolita. Si pornind eu cu demancarea, numai ce si aud pupaza cantand:


— Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup! Eu, atunci, sa nu-mi caut de drum tot inainte? ma abat pe la tei, cu gand sa prind pupaza, caci aveam grozava ciuda pe dansa: nu numaidecat pentru pupat, cum zicea mama, ci pentru ca ma scula in toate zilele cu noaptea-n cap din pricina ei. Si cum ajung in dreptul teiului, pun demancarea jos in carare pe muchea dealului, ma sui incetisor in tei care te adormea de mirosul... florii, bag mana in scorbura, unde stiam, si norocul meu!... gabuiesc pupaza pe oua si zic plin de multumire: Taci, lelita, ca te-am captusit eu! ii mai pupa tu si pe dracul de-acum! Si cand aproape sa scot pupaza afara, nu stiu cum se face, ca ma spariu de creasta ei cea rotata, de pene, caci nu mai vazusem pupaza pana atunci, si-i dau iar drumul in scorbura.
{pagebreak}
Si cum stam eu acum si ma chiteam in capul meu ca sarpe cu pene nu poate sa fie, dupa cum auzisem, din oameni, ca se afla prin scorburi cateodata si serpi, unde nu ma imbarbatez in sine-mi si iar bag mana sa scot pupaza... pe ce-a fi...; dar ea, sarmana, se vede ca se mistuise de frica mea prin cotloanele scorburii, undeva, caci n-am mai dat de dansa nicaieri; parca intrase in pamant. Mai! anapoda lucru s-aista! zic eu inciudat, scotand caciula din cap si tuflind-o in gura scorburii. Apoi ma dau jos, caut o lespede potrivita, ma sui cu dansa iar in tei, imi iau caciula si in locul ei pun lespedea, cu gand c-a iesi ea pupaza de undeva pana m-oi intoarce eu din tarina. Dupa aceea ma dau iar jos si pornesc repede cu demancarea la lingurari... Si oricat oi fi mers eu de tare, vreme trecuse la mijloc doar, cat am umblat horhaind cine stie pe unde si cat am bojbait si mocosit prin tei, sa prind pupaza, si lingurarilor, nici mai ramane cuvant, li se lungise urechile de foame asteptand. S-apoi, vorba ceea: Tiganului, cand i-e foame, canta; boierul se primbla cu mainile dinapoi, iar taranul nostru isi arde luleaua si mocneste intr-insul. Asa si lingurarii nostri: cantau acum indracit pe ogor, sezand in coada sapei, cu ochii painjeniti de-atata uitat, sa vada nu le vine mancarea dincotrova? Cand, pe la pranzul cel mare, numai iacatama-s si eu de dupa un damb, cu mancarea sleita, veneam, nu veneam, auzindu-i lalaind asa de cu chef... Atunci au si tabarat balaurii pe mine, si cat pe ce sa ma inghita, de nu era o chiranda mai tanara intre dansii, sa-mi tie de parte.

— Hauileo, mo! ogoiti-va! ce tolocaniti baiatul? Cu tatul sau aveti ce-aveti, iar nu cu dansul! Atunci lingurarii, nemaipunandu-si mintea cu mine, s-au asternut pe mancare, tacand molcum. Si scapand eu cu obraz curat, imi iau traista cu blidele, pornesc spre sat, ma abat iar pe la tei, ma sui intrinsul, pun urechea la gura scorburii si aud ceva zbatandu-se inauntru. Atunci iau lespedea cu ingrijire, bag mana si scot pupaza, vlaguita de atata zbucium; iar ouale, cand am vrut sa le iau, erau toate numai o chisalita. Dupa asta vin acasa, leg pupaza de picior c-o ata s-o indosesc de mama vro doua zile in pod prin cele putini harbuite; si unadoua, la pupaza, de nu stiau cei din casa ce tot caut prin pod asa des. Insa a doua zi dupa asta, iaca si matusa Mariuca lui mos Andrei vine la noi, c-o falca-n cer si cu una in pamant, si se ia la ciondanit cu mama din pricina mea:
{pagebreak}
— Mai auzit-ai dumneata, cumnata, una ca asta, sa fure Ion pupaza, care, zicea matusa cu jale, ne trezeste dis-dimineata la lucru de atatia ani? Grozav era de tulburata, si numai nu-i venea sa lacrimeze cand spunea aceste. Si acum vad eu ca avea mare dreptate matusa, caci pupaza era ceasornicul satului. Insa mama, sarmana, nu stia de asta nici cu spatele.

— Ce spui, cumnata?! Da' ca l-as ucide in bataie, cand as afla ca el a prins pupaza, s-o chinuiasca. De-amu bine ca mi-ai spus, las' pe mine, ca ti-l iau eu la depanat!

— Nici nu te mai indoi despre asta, cumnata Smaranda, zise matusa, caci de zbantuitul ista al dumnitale nimica nu scapa! Ce mai atata? Mi-au spus mie cine l-au vazut ca Ion a luat-o; gatul imi pun la mijloc! Eu, fiind ascuns in camara, cum aud unele ca aceste, iute ma sui in pod, umflu pupaza de unde era, sar cu dansa pe sub streasina casei si ma duc de-a dreptul in targul vitelor, s-o vand, caci era tocmai lunea, intr-o zi de targ. Si cum ajung in iarmaroc, incep a ma purta tantos printre oameni, de colo pana colo, cu pupaza-n mana, ca doar si eu eram oleaca de fecior de negustor. Un mosneag nebun, c-o vitica de funie, n-are ce lucra?

— De vanzare-ti e gainusa ceea... mai baiate?

— De vanzare, mosule!

— Si cat cei pe dansa?

— Cat crezi dumneata ca face!

— Ia ad-o-ncoace la mosul, s-o dramaluiasca! Si cum i-o dau in mana, javra dracului se face a o cauta de ou si-i dezleaga atunci frumusel ata de la picior, apoi mi-o arunca-n sus, zicand: Iaca pozna, c-am scapat-o! Pupaza, zbrr! pe-o dugheana si, dupa ce se mai odihneste putin, isi ia apoi drumul in zbor spre Humulesti si ma lasa mare si devreme cu lacrimile pe obraz, uitandu-ma dupa dansa!... Eu atunci, hat! de sumanul mosneagului, sa-mi plateasca pasarea...
— Ce gandesti dumneata, mosule? Te joci cu marfa omului? Daca nu ti-a fost de cumparat, la ce i-ai dat drumul? Ca nu scapi nici cu junca asta de mine! Inteles-ai? Nu-ti para lucru de saga! Si ma bagam in ochii mosneagului, si faceam un taraboi, de se stransese lumea ca la comčdie imprejurul nostru; da, iarmaroc nu era?! Dar stii ca esti amarnic la viata, mai baiate?! zise mosneagul de la o vreme, razand. In ce te bizui de te indarjesti asa, nepoate? Dec! nu cumva ai pofti sa-mi iei vitica pentr-un cuc armenesc? Pesemne te mananca spinarea, cum vad eu, mai tica, si ia acus te scarpin, daca vrei, ba s-un topor iti fac, daca ma crezi, de-i zice aman, puiule! cand ii scapa de mana mea!

— Da pace baiatului, mosule, zise un humulestean de-ai nostri, ca-i feciorul lui Stefan a Petrei, gospodar de la noi din sat, si ti-i gasi beleaua cu dansul pentru asta.
{pagebreak}
— He, he! sa fie sanatos dumnealui, om bun; d-apoi chitesti dumneata ca nu ne cunoastem noi cu Stefan a Petrei? zise mosneagul; chiar mai dinioarea l-am vazut umbland prin targ, cu cotul subsuoara, dupa cumparat sumani, cum ii e negustoria, si trebuie sa fie pe-aici undeva, ori in vro dugheana, la baut adalmasul. Apoi bine ca stiu a cui esti, mai tica! ian stai oleaca, sa te duc eu la tata-tau si sa vad, el te-a trimis cu pupazi de vanzare, sa spurci iarmarocul? Toate ca toatele, dar cand am auzit eu de tata, pe loc mi s-a muiat gura. Apoi incet-incet m-am furisat printre oameni, si unde-am croit-o la fuga spre Humulesti, uitandu-ma inapoi sa vad, nu ma ajunge mosneagul? Caci imi era acum a scapare de dansul, drept sa va spun. Vorba ceea: Lasa-l, mai! L-as lasa eu, dar vezi ca nu ma lasa el acum! Tocmai asa patisem si eu; ba eram inca bucuros ca am scapat numai cu-atata. Bine-ar fi s-o pot scoate la capat, macar asa, cu mama si cu matusa Mariuca, gandeam eu, batandu-mi-se inima, ca-ntr-un iepure, de frica si de osteneala. Si cand ajung acasa, aflu ca tata si mama erau dusi in targ; si fratii imi spun, cu spaima, ca-i pozna mare cu matusa lui mos Andrei: a sculat mai tot satul in picioare din pricina pupezei din tei; zice ca i-am fi luat-o noi, si pe mama a pus-o in mare suparare cu asta. Stii ca si matusa Mariuca e una din cele care scoate mahmurul din om; nu-i o femeie de inteles, ca matusa Anghilita lui mos Chiriac, s-a mantuit vorba. Si cum imi spuneau ei ingrijiti, numai ce si auzim cantand in tei:

— Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup! Sora-mea Catrina zise atunci cu mirare:

— I-auzi, badita! Doamne, cum sunt unii de napastuiesc omul chiar pe sfanta dreptate!

— Mai asa, surioara!... Dar in gandul meu: Cand ati sti voi cate a patimit, sireaca, din pricina mea, si eu din pricina ei, i-ati plange de mila! Zahei insa ne lasase vorbind si se ca' mai dusese in targ, dupa mama, sa-i spuna bucurie despre pupaza... Si a doua zi, marti, taman in ziua de lasatul secului de postul SanPetrului, facand mama un cuptor zdravan de alivenci si placinte cu poalele-n brau, si parpalind niste pui tineri la frigare, si apoi tavalindu-i prin unt, pe la pranzul cel mic, cheama pe matusa Mariuca lui mos Andrei la noi si-i zice cu draga inima:

— Doamne, cumnatica-hai, cum se pot invrajbi oamenii din nimica toata, luandu-se dupa gurile cele rele! Ia poftim, soro, mai bine sa mancam ceva din ce-a da Dumnezeu, sa cinstim cate-un pahar de vin in sanatatea gospodarilor nostri si: Cele rele sa se spele, cele bune sa s-adune; vrajba dintre noi sa piara, si neghina din ogoare!Caci, dac-ai sta sa faci voie rea de toate, zau, ar trebui de la o vreme s-apuci campii!

— Asa, cumnata draga, zise matusa Mariuca, strangand cu nedumerire din umere, cand se punea la masa. Vazut-ai dumneata? Sa mai pui alta data temei pe vorbele oamenilor! Apoi incepem cu totii a manca. Si altii ca altii, dar eu stiu ca mi-am pus bine gura la cale, sa-mi fie pe toata ziua.

Vezi Galeria Foto
Link-uri sponsorizate



Iti recomandam sa citesti si:

Ghicitoare despre pupaza 2015 Bucuresti

Pupaza din tei 2015 Bucuresti

Subiecte pe aceeasi tema din Povesti pentru copii

Fotograf Nunta
Postat in Povesti pentru copii pe 2009-10-17 - Pupaza din tei
Rating: 9.0 din maximum de 10 (bazat pe 8 voturi)
Tag

Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor de catre CopiiSiMamici.ro.Afla detalii Aici

Teme abordate
Copii
Mame
Sarcina
Nastere
Educatie
Dictionar
Alte informatii:
CONTACT si PUBLICITATE pe site
Despre Noi
Informatii Cookies
Iti mai oferim:
Coloreaza Online
Planse de Colorat
Video
Calculator Sarcina
Calculator Culoarea Ochilor Bebelusului
Calculator Calorii
Calculator: Baietel sau Fetita
Calculator Varsta
Emoticoane Facebook
Copyright © 2009 - 2015 SC STILART SOFTWARE SRL - Orice reproducere partiala sau integrala a continutului acestui site se pedepseste conform legilor in vigoare